Testări gratuite la nivel național pentru depistarea BPOC-ul, boală ce ar putea putea deveni a treia cauză de deces din lume

BPOC (bronhopneumopatia obstructivă cronică) este o boală a plămânilor care afectează aproximativ un milion de români și despre care se estimează că va deveni a treia cauză de deces la nivel mondial.

ÈŠn România, BPOC-ul este mult subdiagnosticat. Un studiu făcut în 2012, la inițiativa Centrului pentru Politici și Servicii de Sănătate pe aproape 10.000 de români, arată că mulți dintre bolnavi nu își dau seama de severitatea bolii lor, accesul la specialiști și analize gen spirometrie fiind extrem de redus. Același studiu arată că bărbații sunt mult mai afectați de BPOC decât femeile, boala lovind în aceeași măsură bogații și săracii. Spirometria, investigația cea mai potrivită pentru a identifica BPOC, se face simplu și rapid, iar rezultatele se dau pe loc.

Toți cei interesați să își testeze sănătatea plămânilor o pot face gratuit începând cu 1 octombrie și până la sfârșitul anului, în centre din 19 orașe din țara și din București, în cadrul unei campanii a Societății Române de Pneumologie. Spirometriile gratuite vor avea loc in 19 orașe din 17 județe (Arad, Argeș, Bihor, Brăila, Brașov, Cluj, Caraș-Severin, Constanța, Dolj, Hunedoara, Iași, Mehedinți, Mureș, Neamț, Olt, Timiș, Vâlcea) și București.

Lista completă a orașelor unde se pot face spirometriile gratuite este disponibilă pe www.desprebpoc.ro. Tot aici sunt și telefoanele la care se pot face programările.

BPOC este o afecțiune cu o evoluție îndelungată, iar medicii pneumologi spun că această boală începe să creeze probleme pacientului la 20-30 de ani de la debut. „Bronhopneumopatia cronică obstructivă este în general un cumul din cele două boli, bronșita cronică și emfizemul, în care plămânul suferă întâi o inflamație la nivelul căilor aeriene și apoi în conținutul plămânului apar niște bule, care sunt de fapt niște bule de emfizem. Practic, plămânul își pierde din structură. Populația afectată în proporție mai mare este oarecum diferită pe sexe. Bărbații sunt mai afectați decât femeile. În Europa, prevalența este între 6 și 12%. La noi se estimează că este în jur de 8%. În alte țări există studii care arată creșteri ale acestei boli până la 15%, dar ceea ce este foarte important este că în 2020 această boală va fi a patra cauză de mortalitate în lume”, a declarat prof. univ. dr. Florin Mihălțan, președintele Societății Române de Pneumologie.

Factorii responsabili de apariția bronhopneumopatiei cronice obstructive sunt multipli, aceștia variind de la fumat activ sau pasiv până la poluare, respectiv poluare casnică și industrială. De asemenea, „există și o predispoziție genetică, există un deficit de o anumită enzimă, alfa 1 antitripsină, și apare la copii. De asemenea, printre cauzele care pot grăbi evoluția și pot permite instalarea acestei boli se numără și infecțiile respiratorii specifice sezonului sau tuberculoza care poate să lase ca o urmă această evoluție. Însă, aproximativ 50-60% din pacienți dezvoltă boala din cauza fumatului. Restul sunt factori care țin, de exemplu, de modul de încălzire al locuinței, de modul de pregătire al alimentelor, arderea de biomasă, respectiv de lemn, cărbune sau de cherosen. Și expunerea în centrele urbane aglomerate, la poluarea industrială și la poluarea cu particule diesel emanate de mașini contribuie la apariția bolii sau la accelerarea evoluției ei”, precizează prof. dr. Mihălțan.

În ceea ce privește simptomele BPOC, acestea variază de la tuse până la gâfâială și insuficiență respiratorie. Ceea ce trebuie menționat însă e faptul că semnele acestei boli sunt destul de ascunse, iar pacienții nu le pot recunoaște chiar de la început. Potrivit președintelui Societății Române de Pneumologie, „o bună parte din fumători tușesc dimineața și interpretează acest lucru ca aparținând fumatului. În realitate însă, această tuse reprezintă primul moment al instalării bronșitei. Alți pacienți încep să gâfâie la distanțe mari, apoi la distanțe din ce în ce mai mici. Uneori, în fază avansată, ei gâfâie și stând în repaus. De obicei, aceste gâfâieli sunt puse de pacienți pe seama progresiei în vârstă și a pierderii capacității respiratorii, ele fiind de fapt semnale ale instalării emfizemului pulmonar. Mai sunt și alte posibile simptome asociate, cum este gâfâiala noaptea și trezitul din somn cu tuse și gâfâială, starea de slăbiciune, de astenie, oboseală musculară. Apoi acești pacienți răcesc ușor și de multe ori în perioadele de răceală tușesc și scuipă galben, cantități mai mari de spută. În fazele avansate se instalează această insuficiență respiratorie severă, care poate să dea foarte multe alte consecințe secundare. Astfel, pacientul ajunge pe oxigen și uneori și pe ventilator fiind instubat”. Pe de altă parte există și posibilitatea ca simptomele să fie interpretate greșit. De exemplu, răcelile banale care lasă tuse. În fapt, agravarea tusei și menținerea acesteia reprezintă infecții în cadrul bronșitei sau al emfizemului, ceea ce ar trebui să oblige atât medicul, cât și pacientul la un control mai amănunțit. Mai există și confuzia care se face adesea cu astmul bronșic. Dacă în cazul acestuia din urmă crizele apar și dispar de multe ori, iar în perioadele dintre crize pacientul este aparent sănătos, în BPOC toate semnele, tuse și gâfâială, progresează în timp, potrivit specialistului în pneumologie.